Biblioteca de resurse online






Materiale gratuite pe Strada Piticilor
Materiale gratuite pe Strada Piticilor

Desene de colorat
Masti
Marionete
Sudoku online
Povesti
Poezioare
Cantece
Poezii
Ghicitori
Jocuri online
Activitati de grup


Activitati pe Strada Piticilor

Prima pagina
Atelierul piticilor
Galeria Crea'clic
Casute din hartie
Animale din inima
Special Primavara
Special Martisor
Special Mos Nicolae
Craft Mos Nicolae din ghiveci ceramic
Craft Mos Nicolae din hartie
Craft Mos Nicolae din lingura
Special Craciun
Craft de Craciun - Dop Mos Craciun
Craft Inger din ghiveci
Craft Decoratiune cub
Craft suport de lumanare
Craft Mos Craciun din ghiveci
Spatiul interactiv
Amfiteatrul
Poezioare
Cantece
Poezii de Martisor
Povesti
Poezii
Povesti personalizate
Ghicitori
Parcul de distractii
Scoala piticilor
Chioscul piticilor

Scoala Piticilor

Adunari
Alfabet
Anotimpuri
Apartine
Carticica mea
Cauta cuvintele
Cifre
Culori
Cultura generala
Deprinderea scrisului
Directii
Fise personalizabile
Forme
Inmultiri
La fel
Labirint
Logica
Matematica
Minicards
Nu apartine
Numara
Potriveste
Scaderi
Sudoku
Umbre
Uneste punctele
Vocabular
Teme pe Strada Piticilor

Mos Nicolae
Craciun
Ecologie
Alimentatie - nutritie
Corpul uman
Primavara
Toamna
La Ferma
Pinguini
Dinozauri
Ocean
La scoala
Halloween
Paste
Sf. Valentin





Povesti
Fata babei si fata mosului

Au fost odata ca niciodata un mos si o baba. Amandoi aveau cate o fata, dar aceste fete erau diferite una de cealalta. Fata babei era rea, lenesa, tafnoasa si urata, iar cea a mosului era buna, harnica, ascultatoare si frumoasa. Fata mosneagului lucra toata ziulica si rabda cuminte toate ocarile babei si ale fiicei sala uracioase.
Cand mergeau fetele la sezatoate fata mosului torcea pana umplea un ciur cu fuse, pe cand a babei torcea cu greu cate-un fus. Iar cand se intorceau acasa fata babei sarea parleazul si ii zicea fetei mosneagului sa-i dea ciurul cu fusele sa i-l tina pana trece si ea. Iar cand se vazu cu fusele in mana o tuli repede in casa si le arata parintilor ce harnica a fost. Degeaba zicea fata mosului ca ea a lucrat mai mult, nu numai ca nu au crezut-o, dar au facut-o si mincinoasa, sarind cu gura pe ea si baba si lenesa de fiica-sa. La joc si la toate sarbatorile din sat fata babei era nelipsita, iar fetei mosneagului ii era interzis sa ia parte. Mosneagul era putin cam bleg, facea si credea tot ce-i zicea baba, iar aceasta ii impuia capul cu tot felul de nazdravanii inchipuite despre fiica lui. Toata ziulica turuia ca o moara stricata ca fata lui e lenesa, neascultatoare, rea la inima si ca trebuie alungata din casa. Pana la urma mosul nu mai rabda si o trimise pe fata sa-si caute de lucru pe undeva.
Fata ce sa faca, porni la drum plina de amaraciune. La un moment dat ii iesi in cale o catelusa tare slaba si bolnava. Cum o vazu pe fata, o ruga:
- Fata buna, ajuta-ma, cate voi rasplati si eu candva!
Fata o spala si o ingriji cum putu mai bine, apoi isi vazu de drum. Merse un piculet si vazu un par inflorit, iar o multime de omizi se infruptau din frunzele si florile lui.
Parul o ruga si el pe fata:
- Fata buna, scapa-ma de omizi, ca te voi rasplati si eu candva!
Fata curata parul de omizi si uscaturi si isi continua drumul.
Mai tarziu intalni o fantana parasita si plina de mal. Aceasta o ruga pe fata:
- Fata buna, curata-ma, ca te voi rasplati si eu candva!
Fata ingriji si curata fantana, apoi pleca mai departe. Pe drum vazu un cuptor darapanat si murdar, care bineinteles i se adresa si el fetei:
- Fata buna, lipeste-ma, ca te voi rasplati si eu candva!
Fata se puse pe treaba lipind cuptorul cu lut, dupa care se spala pe maini si pleaca sa-si caute norocul.
Mergand fata zi si noapte se rataci intr-un codru des, dar nu isi pierdu speranta. Intr-un tarziu ajunse la o poiana unde zari o casa. O batrana o intampina cu blandete intreband-o cine e si ce cauta in acele locuri. Fata ii povesti cele petrecute, adaugand ca ar dori ceva de lucru.
- Ai avut mare noroc ca ai ajuns la mine -zise batrana. Eu sunt Sfanta Duminica si daca ai sa slujesti azi la mine, maine te voi rasplati cum se cuvine. Ceea ce trebuie sa faci este sa-mi hranesti copilasii, dupa care sa-mi gatesti bucatele pe care sa le gasesc nici prea calde, nici prea reci, ci tocmai potrivite atunci cand ma voi intoarce de la biserica. Cand s-a intors batrana de la biserica a fost foarte bucuroasa sa-si vada copiii atat de bine ingrijiti si toate treburile terminate. Dupa ce a mancat bucatelele gustoase pe care i le-a pregatit fata ii zise multumita:
- Ai facut o treaba buna! Acum du-te in pod si alege-ti o lada drept sambrie, care o vrei tu, numai sa nu o deschizi decat atunci cand vei ajunge acasa la tatal tau. Fata se sui in pod unde vazu o gramada de lazi, unele ereau mai vechi, mai urate, altele mai noi, mai mari si mai frumoase. Modesta cum era fata si-a ales lada cea mai urata si mai veche si merse la Sfanta Duminica sa-si ia ramas bun.
Cand vazu batrana ce lada si-a ales fata i se vazu pe chip ca o lasa cu greu inima sa se desparta de ea, dar nu avea ce face, ii promise fetei ca poate lua ce vrea. O binecuvanta pe fata, care o porni spre casa cu lada in spinare. Pe drum se intalni din nou cu cuptorul, care acum era plin de placinte rumenite care o imbiiau pe fata. Fata manca pe saturate si isi puse si in sac ca sa aiba pe drum. Mai incolo vazu si fantana curatata de ea, care acum avea apa limpede si rece si pe marginea ei erau doua pahare de argint din care fata bau si apoi le lua cu ea. Si parul arata mult mai bine decat data trecuta, isi lasa in jos crengile pline de fructe zemoase ca fata sa manance pe saturate si sa isi culeaga cate pofteste. Catelusa o intampina voioasa si sanatoasa purtand la gat o salba de galbeni pe care i-o darui fetei.
Cand a ajuns acasa, fata a deschis lada impreuna cu mosneagul, si ce sa vezi, din lada au iesit herghelii de cai, cirezi de vite, turme de oi, si alte nenumarate bogatii. Mosul s-a bucura nespus, insa baba nu mai putea de ciuda. Fata babei se pregati pe loc sa aduca si ea bogatii, cum spera, mult mai mult decat fata mosneagului.
Pe drum se intalni pe rand cu bolnava catelusa, cu parul plin de omizi, cu fantana parasita si cu cuptorul nelipit, care i-au cerut ajutorul, dar fata cea lenesa si increzuta nici nu le baga in seama.
Ajunsa la Sfanta Duminica s-a purtat foarte obraznic, dar dansa, buna la suflet cum era, o primi ca si pe fata mosneagului spunandu-i ce are de facut. Fata babei pregati o baie fierbinte de a oparit pe toti copilasii batranei care strigau si plangeau de durere, si bucatele pe care le-a gatit erau arse si sleite. Sfanta Duminica se sperie de ce vazu cand se intoarse de la biserica, dar nu o certa pe fata si o lasa sa se urce in pod ca sa-si aleaga o lada. Fata si-a ales cea mai mare si mai frumoasa lada, care nu era nici pe departe o raspalta meritata pentru munca depusa si pleca cat mai repede, fara ca macar sa-si ia ramas bun.
Ajunsa la cuptor a vazut placintele, dar cand s-a apropiat sa guste din ele s-a ars la mana. La fantana a vrut sa-si potoleasca setea, dar paharele au disparut si apa a secat.
Moarta de foame a vrut sa culeaga din perele minunate, dar parul a crescut inalt-inalt si fata nu mai putea sa ajunga la fructe. Catelusa veni spre ea cu salba de aur la gat, dar cand a incercat sa o atinga a fost muscata.
Sosi acasa obosita si flamanda si se repezi impreuna cu baba sa deschida lada cu bogatii. Dar din lada au iesit numai balauri care le-au inghitit pe fata si pe baba. Fata mosneagului s-a maritat cu un om bun si harnic ca ea si au trait cu totii fericiti bucurandu-se de bogatiile pe care le aveau.



<< Inapoi la POVESTI