Biblioteca de resurse online






Materiale gratuite pe Strada Piticilor
Materiale gratuite pe Strada Piticilor

Desene de colorat
Masti
Marionete
Sudoku online
Povesti
Poezioare
Cantece
Poezii
Ghicitori
Jocuri online
Activitati de grup


Activitati pe Strada Piticilor

Prima pagina
Atelierul piticilor
Galeria Crea'clic
Casute din hartie
Animale din inima
Special Primavara
Special Martisor
Special Mos Nicolae
Craft Mos Nicolae din ghiveci ceramic
Craft Mos Nicolae din hartie
Craft Mos Nicolae din lingura
Special Craciun
Craft de Craciun - Dop Mos Craciun
Craft Inger din ghiveci
Craft Decoratiune cub
Craft suport de lumanare
Craft Mos Craciun din ghiveci
Spatiul interactiv
Amfiteatrul
Poezioare
Cantece
Poezii de Martisor
Povesti
Poezii
Povesti personalizate
Ghicitori
Parcul de distractii
Scoala piticilor
Chioscul piticilor

Scoala Piticilor

Adunari
Alfabet
Anotimpuri
Apartine
Carticica mea
Cauta cuvintele
Cifre
Culori
Cultura generala
Deprinderea scrisului
Directii
Fise personalizabile
Forme
Inmultiri
La fel
Labirint
Logica
Matematica
Minicards
Nu apartine
Numara
Potriveste
Scaderi
Sudoku
Umbre
Uneste punctele
Vocabular
Teme pe Strada Piticilor

Mos Nicolae
Craciun
Ecologie
Alimentatie - nutritie
Corpul uman
Primavara
Toamna
La Ferma
Pinguini
Dinozauri
Ocean
La scoala
Halloween
Paste
Sf. Valentin





Povesti
Punguta cu doi bani

Era o data o baba si un mosneag . Baba avea o gaina si mosneagul un cocos. Gaina babei se oua de cate doua ori pe zi si baba manca o multime de oua, iar mosneagului nu-i da nici unul. Mosneagul, intr-o zi pierdu rabdarea si-i zise :

            - Mai baba, manaci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua ca sa-mi prind pofta macar.

            - Da cum nu, zise baba, care era foarte zgarcita. Daca ai pofta de oua bate si tu cocosul tau sa faca oua, si-i manca; ca eu asa am batut gaina, si iacat-o cum se oua.

            Mosneagul pofticios si haspan se ia dupa gura babei si, de ciuda prinde iute si de graba cocosul si ii da o bataie buna, zicand:

            - Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea, ca sa nu mai strici mancarea degeaba.

            Cocosul, cum scapa din mainile mosneagului, fugi de acasa si umbla pe drumuri bezmetic. Si cum mergea el pe drum, numai iaca gaseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste, o ia in clont si se intoarna cu dansa inapoi spre casa mosneagului. Pe drum, intalneste o trasura cu un boier si cu niste cocoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cocos, vede in clontu-i o punguta si zice vizitiului:

            - Mai ! ia da-te jos si vezi ce are cocosul acela in plisc ?

            Vizitiul se da iute jos din capra trasurii si cu un feliu de mestesug prinde cocosul si, luandu-i punguta din clont, o da boierului. Boierul o ia fara pasare, o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cocosul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura, spunand neincetat:

            Cucurigu ! boieri mari

            Dati punguta cu doi bani !

            Boierul, inciudat, cand ajunse in dreptul unei fantani, ii zise vizitiului:

            - Mai! ia cocosul acesta obraznic si-l da in fantana aceea.

            Vizitiul iarasi se dete jos din capra trasurii, prinde iarasi cocosul si-l azvarle in fantana. Cocosul, vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca ? Incepe a inghiti la apa; si inghite, si inghite, si inghite, pana ce inghite el toata apa din fantana… Apoi zboara de acolo afara si iarasi se ia in urma trasurii zicand :

            Cucurigu ! boieri mari

            Dati punguta cu doi bani !

            Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit si a zis :

            - Ma! da al dracului cocos e asta ! Ei lasa ca ti-oi da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule !

            Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cocosul, sa-l azvarle intr-un cuptor plin cu jaratic si sa puie o lespede la gura cuptorului. Baba, canoasa la inima, de cuvant: face cum i-a zis stapana-sau. Cocosul, cum vede si asta mare nedreptate, incepe a varsa la apa; si toarna el toata apa din fantana pe jaratic, pana ce stinge focul de tot si se racoreste cuptorul; ba inca face s-o aparie prin casa, de s-a indracit de ciuda harca de la bucatarie. Apoi da o bleanda lespezii de la gura cuptorului, si iese teafar de acolo, si fuga la fereastra boierului si incepe a tranti cu ciocul in geamuri si a zice :

            Cucurigu ! boieri mari

            Dati punguta cu doi bani !

            - Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cocos ! zise boierul cuprins de mirare. Vizitiu ! i-al de pe capul meu si-l zvarle in cireada boilor s-a vacilor, poate vreun buhai infuriat, i-a veni de hac: l-a lua in corne s-om scapa de suparare.

            Vizitiul iarasi ia cocosul si-l azvarle in cireada ! Atunci, bucuria cocosului ! Sa-l fi vazut cum inghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei, pana a inghitit ei toata cireada s-a facut un pantece mare, mare cat un munte. Apoi iar vine la fereastra, intinde aripile in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe :

            Cucurigu ! boieri mari

            Dati punguta cu doi bani !

            Boierul, cand vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cocos.

            Mai sta boierul cat mai sta pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap una :

            - Am sa-l dau in haznaua cu bani, poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca s-om scapa de dansul. Si cum zice, umfla cocosul de o aripa si-l azvarle in haznaua cu banii, caci boierul acela, de mult banet ce avea nu-i mai stia numarul!… Atunci cocosul inghite cu lacomie toti banii si lasa lazile pustii. Apoi iese si de scolo, el stie cum si pe unde, se duce la fereastra boierului si iar incepe:

            Cucurigu ! boieri mari

            Dati punguta cu doi bani !

            Acum dupa toate cele intamplate, boierul, vazand ca n-are ce-i mai face, ii azvirle punguta. Cocosul o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba lui si lasa pe boier in pace.

            Atunci toate pasarile din ograda boiereasca, vazand voinicia cocosului, s-au luat dupa dansul, de ti se parea ca e o nunta si nu alceva; iara boierul intristat, se uita gales cum se duceau si pasarile sale, si zise oftand:

            - Duca-se si cobe si tot, numai bine ca am scapat de belea, ca nici lucru curat n-a fost aici !

            Cocosul, insa mergea tantos, iar pasarile dupa dansul. Si merge el cat merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de la poarta incepe a canta: cucurigu!!!! cucurigu!!!

            Mosneagul cum aude glasul cocosului, iese din casa cu bucurie, si cand isi arunca ochii spre poarta, ce sa vada?

            Cocosul sau era ceva de speriat: elefantul ti se parea purice pe langa acest cocos ! Si apoi in urma lui veneau carduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase, mai cucuiete si mai boghete. Mosneagul vazand pe cocosul sau asa de mare si de greoi, si inconjurat de atata amar de galite i-a deschis poarta. Atunci cocosul i-a zis :

            - Stapane, asterne un tol aici in mijlocul ograzii.

            - Mosneagul, iute ca un sparnel, asterne tolul. Cocosul, atunci se aseza pe tol, scutura puternic din aripi, si indata se umple ograda si livada mosneagului, pe langa pasari si de cirezi de vite , iara pe tol turna o movila de galbeni care straluceau la soare, de-ti luau ochii! Mosneagul, vazand aceste mari bogatii nu mai stia ce sa faca de bucurie, sarutand mereu cocosul si dezmierdandu-l.

            Atunci iaca si baba venea nu stiu de unde; si cand a vazut una ca asta, numa-i sclipeau rautacioacei ochii in cap si pleznea de ciuda.

            - Mosneag - zise ea, rusinata – da-mi si mie niste galbeni.

            - Ba pune-ti pofta-n cui, mai babo. Cand ti-am cerut oua stii ce mi-ai raspuns? Bate acum si tu gaina sa-ti aduca galbeni, ca asa am batut eu cocosul, stii tu din a cui pricina… si iata ce mi-a adus !

            Atunci baba se duce in poiata, gabuieste gaina, o apuca de coada si o ia la bataie, de-ti venea sa-i plangi de mila! Biata gaina, cum scapa din mainile babei, fuge pe drumuri. Si cum mergea ea pe drum, gaseste si ea o margica si o inghite. Apoi, repede se intoarce acasa la baba, si incepe de pe la poarta : cot, cot, cotcodac !! Baba iese cu bucurie inaintea gainii. Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba si se pune in cuibar; si dupa vreun ceas de sedere sare de pe cuibar cotcodacind. Baba atunci se duse cu fuga sa afle ce i-a facut gaina … si cand se uita in cuibar, ce sa vada ? Gaina se ouase o margica!…. Baba cand o vede ca si-a batut gaina joc de dansa, o prinde si-o bate, si-o bate pana o omoara in bataie! Si asa baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot saraca lipita pamantului. De acum a mai mancat si rabdari prajite in loc de oua, ca bine s-a facut ras de gaina si-a ucis-o fara sa-i fie vinovata cu nimica, sarmana.

            Mosneagul insa era foarte bogat. El si-a facut case mari si gradini frumoase, si traia foarte bine. Pe baba, de mila, a pus-o gainarita; iar pe cocos il purta in toate partile dupa dansul, cu salba de aur la gat si incaltat in ciubote galbene cu pinteni la calcaie de ti se parea ca-i un irod de cei frumosi, iar nu cocos de facut bors.



<< Inapoi la POVESTI